Fertilizare in vitro este o metoda de reproducere umana asistata folosita in cazul persoanelor care se confrunta cu infertilitate. Procedura presupune fertilizarea unui ovocit de la femeie cu spermatozoizi de la barbat intr-un mediu special, in laborator.
Fertilizare in vitro inseamna
Procedura FIV este utilizata atunci cand fecundarea nu se poate produce pe cale naturala, din cauze medicale, feminine sau masculine.
In cadrul procedurii, se extrage un ovocit din ovarele femeii, care apoi este fertilizat in laborator. Prin fertilizare, devine embrion si poate fi folosit imediat sau poate fi conservat pentru a fi transferat in uter in alta perioada. Prin aceasta metoda se evita situatia in care ovulul trebuia sa treaca prin trompa uterina a femeii.
Tehnica FIV presupune ca spermatozoizii recoltati de la barbat sa fie pusi intr-un vas Petri, impreuna cu ovulele de la femeie. In acest vas, utilizat pentru cultivarea microorganismelor, va avea loc fertilizarea propriu-zisa. Embrionii astfel obtinuti se transfera in uterul femeii si, daca procedura are succes, incepe sa evolueze o sarcina.
Cand se recomanda fertilizarea in vitro
Daca femeia are sub 35 de ani si incearca de cel putin un an sa obtina o sarcina pe cale naturala fara sa reuseasca, e cazul sa mearga la un specialist in probleme de fertilitate. In cazul in care are peste 35 de ani, perioada de incercari trebuie limitata la cel mult sase luni, inainte de a ajunge la specialistul in infertilitate.
Exista mai multe situatii in care se impune folosirea fertilizarii in vitro, atunci cand cuplul nu reuseste sa obtina sarcina pe cale naturala.
Probleme la nivelul trompelor uterine: FIV este des utilizata in cazul femeilor care au trompele infundate. Acelasi lucru, si in cazul diverselor malformatii ale trompelor sau afectiuni provocate de interventii chirurgicale anterioare ori infectii. Si in cazul femeilor care sufera de endometrioza se poate apela la fertilizare in vitro. FIV se mai face si pentru femei cu tulburari de ovulatie, cu insuficienta ovariana prematura. Prin aceasta procedura mai pot trece si femeile care nu mai au deloc trompe uterine sau care si-au conservat ovocite inainte de a urma un tratament pentru cancer, spre exemplu.
Diverse probleme masculine pot duce la imposibilitatea de a concepe pe cale naturala, daca vorbim aici de calitatea sau motilitatea spermatozoizilor.
Fertilizarea in vitro cu ovocite proprii se poate realiza atunci cand exista material genetic de calitate. Chiar si asa, rata de succes este undeva la 35%, deci FIV nu este o garantie absoluta ca se poate obtine sarcina. Pentru doamnele care nu dispun de o rezerva ovariana care sa permita acest tip de FIV mai exista varianta fertilizarii in vitro cu ovocite donate, cu sanse mai mari de reusita.
dr. Chadi Muheidli, medic primar obstetrica-ginecologie
Etape ale procedurii FIV
Prima etapa este stimularea ovarelor prin medicatie specifica, scopul fiind de a obtine cat mai multe ovule. Ovulul creste intr-o capsula cu lichid, numita folicul. Mai multi foliculi inseamna mai multe ovule, deci mai multi embrioni, crescand astfel sansele de a obtine o sarcina. Medicatia este adaptata fiecarui caz in parte, unele femei pot produce mai multi foliculi, altele mai putini. Dupa ce s-a monitorizat evolutia ovocitelor, se face punctie foliculara transvaginala, prin care se extrag in vederea fertilizarii in laborator.
Extragerea ovocitelor nu este dureroasa, se face cu anestezie locala usoara si dureaza cateva minute. Interventia se realizeaza sub ghidaj ecografic, iar femeia poate pleca acasa dupa cel mult doua ore. Ovocitele extrase se pastreaza intr-un mediu de cultura, iar in acest timp partenerul doneaza materialul seminal. Cand exista sperma si ovocite, se poate realiza fertilizarea propriu-zisa. De retinut faptul ca nu toate ovocitele pot fi fertilizate, unele fiind de calitate inferioara sau avand diverse malformatii.
Ultima etapa – embriotransferul
In urma fertilizarii, se obtine un anumit numar de embrioni, in functie de calitatea materialului genetic obtinut. Medicul decide, impreuna cu cei doi parteneri, numarul de embrioni care se transfera in uter. De cele mai multe ori, se transfera intre doi si patru, procesul avand loc la cateva zile de la punctia foliculara.
Cu ajutorul unui cateter subtire, embrionii sunt plasati la baza uterului, procedura neavand nevoie de anestezie. Pacienta ramane intinsa o perioada scurta de timp, iar medicii recomanda cateva zile de repaus, in care sa nu se depuna efort. La aproximativ doua saptamani distanta se poate face o analiza de sange, respectiv Beta HcG, prin care se poate confirma sau infirma existenta unei sarcini in evolutie.
sursa foto: graziadaily.co.uk